Secvență de la o sesiune de meditații la Română, desfășurată la „Casa Tinerilor” / Foto: George Maior
O componentă majoră a proiectului Pata 2.0 este prevenirea abandonului școlar în rândul elevilor care provin din comunitățile de la Pata-Rât. Activitățile subsumate acestui obiectiv sunt în număr de patru și toate sunt în plină derulare. Sunt vizați, pe de o parte, elevii și profesorii de la opt școli, din Cluj-Napoca și zona metropolitană, unde învață elevi care provin din Pata-Rât și, pe de alta, familiile elevilor susceptibili de a abandona școala, din cauza condițiilor grele de trai cu care se confruntă. În plus față de activitatea concentrată pe Pata-Rât, alte patru școli din zona metropolitană vor beneficia de consiliere și suport.
Prin urmare, componenta este una complexă, realizată prin mai multe instrumente, cu ajutorul unor echipe multidisciplinare, de asistenți sociali și psihologi.
Management de caz
Una dintre cele mai importante activități de prevenire a abandonului școlar nu are legătură directă cu școala, ci cu situația familială a elevilor. Este vorba de asistarea psiho-socială a familiilor vulnerabile. În acest moment, sunt 46 de elevi care beneficiază de management de caz din partea echipei de proiect, iar numărul va ajunge la 80. „Se lucrează pe rezolvarea problemelor din familie care ar putea cauza abandonul școlar. Pot exista probleme medicale sau chiar decesul unui părinte, chestiuni de natură socială și altele. Fiecare caz este tratat personalizat și urmărim rezolvarea problemelor prin intermediul instituțiilor abilitate. Îi însoțim, după caz, pe copil sau pe adult la instituția respectivă”, detaliază Maria Stoleru, asistent social în cadrul proiectului. Pe lângă intervențiile punctuale, se discută cu învățătorii sau, după caz, diriginții elevilor, pentru identificarea eventualelor probleme legate de învățare și rezolvarea lor. Sunt trei echipe formate dintr-un asistent social și un psiholog care se ocupă de aceste cazuri. Elevii asistați provin din zona Pata-Rât, mai exact din comunitățile Cantonului, „Dallas” și Rampă, urmând ca în activitate să fie inclusă și comunitatea Coastei.
Discuții despre combaterea bullyingului și discriminării
În paralel cu managementul de caz, pentru elevi au loc așa-numite „sesiuni de dezvoltare socio-emoțională”. În fapt, este vorba de discuții inițiate și moderate de specialiștii proiectului cu elevii de la școlile vizate, prin care li se explică acestora ce înseamnă și cum se combate bullyingul și discriminarea, precum și ce semnifică și de ce este importantă coeziunea socială. „Ne-a surprins implicarea elevilor, felul în care au știut să recunoască modelul după care funcționează bullyingul și discriminarea”, spune Maria Stoleru. Un fenomen interesant a observat psihologul Ioana Bozan, în cadrul acestor discuții.
Odată cu pandemia, fenomenul de cyber bullying a luat amploare. E mai ușor de aplicat, deoarece poți agresa pe cineva anonim, de pe conturi false”, explică aceasta.
În ceea ce privește coeziunea socială, un concept relativ greu de explicat elevilor de clase mici, în timpul sesiunilor se fac exerciții prin care se demonstrează beneficiile unui grup unit.
Pentru fiecare școală inclusă în proiect au loc sesiuni la patru clase, pentru fiecare fiind programată câte o întâlnire pe săptămână, timp de trei săptămâni. Școlile vizate sunt cele opt unde învață elevi care provin din comunitățile de la Pata-Rât. Este vorba de opt școli, din Cluj-Napoca („Traian Dârjan”, „Ioan Agârbiceanu”, „Vaida Voevod”, Școala Specială), Florești („Gheorghe Șincai”), Cojocna, Cara și Apahida. În plus, vor beneficia de astfel de activități alte patru clase, câte una de la școlile din Bonțida, Răscruci, Vultureni și Sânpaul, aflate tot în zona metropolitană, pentru un total de 12 școli implicate în proiect.
Până acum, au fost parcurse școlile din Apahida și Florești, iar în această săptămână (15-19 februarie) încep activitățile la școlile din Bonțida și Răscruci. Date fiind constrângerile momentului, întâlnirile au loc online. Cu toate acestea, echipa de proiect spune că a găsit o mare deschidere din partea școlilor și a elevilor implicați.
Sensibilizarea cadrelor și meditații
Întâlnire online cu cadrele didactice de la școala din Apahida
Sesiunile de lucru cu elevii sunt dublate de întâlniri de sensibilizare a cadrelor didactice. Activitatea este dedicată diriginților de la clasele unde există copii aflați în risc de abandon școlar, directorilor și directorilor-adjuncți ai școlilor, precum și mediatorilor școlari. Aceste întâlniri au la bază discuțiile cu elevii menționate anterior. În cadrul lor, se abordează concluziile trase: cum s-au desfășurat, ce se poate face pentru remedierea problemelor, ce resurse există în acest sens etc. „Reacția cadrelor didactice a fost una bună. Credem că sunt bucuroși că au cu cine să discute aceste probleme”, spune psihologul Ioana Bozan.
Nu în ultimul rând, tot în cadrul componentei de prevenire a abandonului școlar au loc meditațiile pentru elevii din medii favorizate, care se desfășoară la Centrul de educație non-formală „Casa Tinerilor”, activitate despre care am mai scris. Acum, la meditații sunt înscriși 11 elevi, din clasele V-VII. Meditațiile au loc lunea, la Română, și miercurea, la Matematică. În timpul lor, copiii recuperează lacunele acumulate în timp. În fiecare zi de meditații, elevii sunt luați de acasă, duși la „Casa Tinerilor”, unde iau și masa, iar apoi sunt transportați înapoi la domiciliu.
Adrian Răulea, manager interimar al proiectului Pata 2.0, este de părere că, dintr-o anumită perspectivă, aceste activități sunt la fel de importante cum este cea de achiziționare a locuințelor.
Deși nu este la fel de spectaculoasă, activitatea de prevenire a abandonului școlar este de o importanță fundamentală pentru viitorul comunităților de la Pata-Rât. Fără intervenția la nivelul educării și formării tinerilor din această zonă, nu se poate vorbi de desegregare. Sunt elemente fără de care întregul proiect ar fi ca un calculator cu părți excelente de hardware, dar fără softul de operare”, spune Adrian Răulea.
